Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu

ALG-84

Actualități în tratamentul astmului alergic sezonier

Astmul și rinita alergică sunt două afecțiuni asupra cărora factorii de mediu în interacțiune cu factorii genetici au un impact major, atât în etiopatogenia, bolii cât și triggeri ai exacerbărilor.

Odată cu suprapunerea sezonului alergiilor de primăvară cu sezonul gripal și răspândirea altor virusuri, așa cum este COVID-19, poate fi dificil să se stabilească dacă simptomele respiratorii sunt tipice pentru expunerea alergenică din această perioadă a anului sau semnele unei afecțiuni mai severe.

Cunoașterea diferenței dintre simptomele alergice și cele ale unei infecții virale este esențială atât pentru medici cât și pentru pacienții alergici.

Rinita alergică și astmul sunt ambele afecțiuni cronice heterogene, care se asociază frecvent – studiile recente relevând că peste 98% dintre pacienții cu astm alergic au și rinita alergică. Asocierea acestor două afecțiuni implică costuri de îngrijire a sănătății și costuri sociale semnificative și are un impact negativ major asupra calității vieții pacienților.

Astmul și rinita alergică sunt afecțiuni inflamatorii cu mecanisme fiziopatologice comune, considerate fațete ale aceleiași boli, care sugerează existența „unei căi respiratorii unite” sau „a unei singure boli a căilor respiratorii”.

Cine riscă să dezvolte astmul alergic?

Un istoric familial de alergii este un factor de risc major pentru apariția astmului alergic. Mai mult, preexistența unei afecțiuni alergice (rinită, dermatită atopică) crește riscul de apariție a astmului.

Aceleași alergene care declanșează simptomele de rinită alergică (strănutul, rinoreea, congestia și pruritul nazal) pot provoca și simptome de astm (tuse, senzație de lipsă de aer sau wheezing). Mai mult, la unele persoane, crizele de astm pot fi declanșate de alergenele alimentare.

Aero-alergenele outdoor sunt reprezentate în principal de polenuri (de arbori primăvara, de graminee în sezonul de primăvară/vară și de buruieni în sezonul de vară/toamnă – aici un loc aparte este deținut de polenul de ambrozia, care este unul dintre alergenii cu potențial sensibilizant extrem de mare, care duce frecvent la simptome severe de rino-conjunctivită și la evoluția spre astm cu frecvente exacerbări în sezon). Sporii de fungi – în special alternaria reprezintă un alt tip de aero-alergen outdoor care poate duce la apariția astmului. Atât medicii, cât și persoanele alergice trebuie să știe care sunt sezoanele polinice pentru a ști la ce se expun, când pot să se declanșeze simptomele de rinită și astm și cum se pot proteja. Aero-alergenele indoor sunt reprezentate în principal de acarienii din praful de casă, scuamele animalelor de companie și fungi, iar expunerea perenă la acestea duce frecvent la astm.

Abordare si tratament

Rinita și astmul alergic au unele abordări terapeutice similare, dar și tratamente specifice, menite să controleze procesul inflamator, de la corticosteroizi inhalatori, beta2-agoniști și antihistaminice până la tratamente noi – terapii biologice pe bază de anticorpi monoclonali.

Administrarea corticoizilor inhalatori precoce și conform indicațiilor poate îmbunătăți controlul astmului și poate normaliza funcția pulmonară, fiind medicamente bine tolerate și sigure, chiar în condițiile unei infecții cu COVID a pacienților astmatici. Tratamentul corect al rinitei alergice este important pentru controlul astmului.

Imunoterapia alergen-specifică este una dintre cele mai importante arme ale medicului alergolog în lupta cu boala, fiind considerată singura terapie care modifică evoluția bolii, reorientând răspunsul imun al pacientului spre toleranță. Imunoterapia alergen-specifică trebuie luată în considerare dacă astmul este declanșat prin expunerea la alergene care nu pot fi evitate sau dacă simptomele sunt frecvente și nu sunt ușor de controlat cu terapia medicamentoasă (și în acest context aș sublinia în mod particular utilizarea AIT la cei alergici la acarienii din praf de casă și la ambrozia). Administrarea AIT se poate face pe cale subcutanată sau sublinguală, ambele cu avantaje și dezavantaje bine definite. Continuarea acestei terapii este indicată chiar și în perioada aceasta de pandemie, pentru a controla procesul inflamator alergic.

La Timișoara, am reușit să producem pentru prima dată în România alergenele recombinate din polenul de ambrozia, le-am testat și suntem în faza de premergătoare dezvoltării unui vaccin bazat pe aceste tehnici moderne de biologie moleculară pentru tratamentul pacienților alergici la ambrozia. Mai este mult de lucru, este necesară trecerea la studii clinice, care înseamnă costuri mari și timp, dar știm că alergologia moleculară este viitorul și terapia bazată pe alergene recombinate poate fi soluția pentru tratamentul bolilor alergice.

Prof. Dr. Carmen Panaitescu, UMF V Babeș Timișoara